Niculitel in presa ...


Conferinţă preoţească la Niculiţel

Conferinţa administrativ-lunară a preoţilor din Protopopiatul Niculiţel a avut loc joi, 11 martie. Cu acest prilej au fost analizate o serie de probleme de ordin administrativ-bisericesc, misionar, pastoral, cultural şi filantropic, cum ar fi: programul sfintelor slujbe din perioada Sfântului şi Marelui Post (Liturghia Darurilor mai înainte Sfinţite, Vecerniile misionare, Taina Sfântului Maslu de obşte), problema alegerilor pentru organismele deliberative eparhiale şi centrale, colecta F.C.M. pe anul 2010, organizarea de acţiuni caritabile la nivel de parohii cu prilejul Sfintelor Paşti, informează episcopiatulcii.ro.
În deschiderea lucrărilor conferinţei, PS Visarion a rostit un cuvânt de binecuvântare, după care părintele Ioan Partebună a ţinut o cuvântare duhovnicească legată de perioada Postului Sfintelor Paşti.
(Ziarul Lumina, editia de sambata 13 Martie 2010)     






Bazilica Paleocrestina de la Niculitel


La inceputul anilor '70, o intamplarea stranie a bulversat comunitatea din Niculitel, judetul Tulcea. O cruce aparuta peste noapte la o raspantie de drumuri din sat a aprins imaginatia localnicilor. Convinsi ca vor gasi o comoara, oamenii au sapat sub cruce, dar au gasit o cripta in care erau ingropati sase martiri din secolul al IV-lea.
DUPA INUNDATII. Sase misionari ce purtau cuvantul lui Dumnezeu, ucisi de romani in zorii primul mileniu crestin, si-au gasit linistea de dupa moarte dupa 15 secole. Niculitel era in 1971, ca si astazi, o localitate rurala din nordul Dobrogei cunoscuta de restul romanilor pentru vinuri si pentru temuta leprozerie. Dupa inundatiile severe de la inceputul deceniului opt, localnicii au vazut intr-o zi ca la o raspantie din sat a iesit din pamant o cruce. Inca o ploaie si capacul unui soi de cuptor vechi a iesit la lumina. ""Daca e o comoara?"", si-au zis mai multi in barba. Au inceput sa sparga ciudata constructie. Speranta s-a naruit repede. Inauntru nu era aur, ci ramasite umane.
SCHINGIUITI DE ROMANI. Arheologii au gasit inauntru sase trupuri. Pe primele doua nu 
le-au putut identifica, pentru ca nu exista nici o inscriptie cu numele lor. In schimb, ceilalti patru, inhumati intr-o racla de brad, aveau pe peretii camerei mortuare inscriptionate numele: Zotic, Camasie, Atal si Filip. Erau misionari, probabil de origine asiatica, iar mormantul lor este in altarul unei biserici. Martirii au fost ucisi de romani, la 15 kilometri de Niculitelul de astazi, unde se afla o unitate militara. Se crede ca au fost inmormantati de crestinii din zona, in bazilica lor. Mormantul este totusi de factura pagana. Era inceputul secolului al IV-lea d. Hr.
Numele celor patru erau cunoscute in scrierile de la Constantinopol, unde figurau ca martiri, dar nu se stia unde ar fi putut sa fie acestia ingropati. De aceea descoperirea din 1971 este cu atat mai valoroasa, iar sfintii martiri se sarbatoresc in calendarul ortodox la 4 iunie. Din cauza comunistilor, s-a decis ca trupurile celor patru sa fie duse la Manastirea Cocos. Osemintele se aduc in fiecare an la 3 si 4 iunie la Niculitel, pentru slujbe. Bazilica a fost distrusa de barbari in secolul al VI-lea, insa navalitorii nu s-au atins si de morminte. Pentru a proteja bazilica, a carei cripta a fost declarata unica in Europa, a fost construita incepand cu 1983 o incinta care apara situl arheologic de vreme si de vremuri.

(Andreea Tudorica, Alexandru Nastase, Jurnalul National, editia din 18 iunie 2006)




Raclele cu moaştele celor patru martiri, aşezate în biserica Mănăstirii Cocoş

Descoperirea moaştelor celor patru sfinţi - Zotic, Atal, Camasie şi Filip -, dar şi ale altor doi martiri ale căror nume nu s-au păstrat scrise şi-a pus pecetea pentru totdeauna asupra locuitorilor Niculiţelului şi împrejurimilor. Am putea spune că ei adapă cu apa vie şi apa materială pe toţi credincioşii locului.

·  După cum se ştie, moaştele au fost aşezate în biserica Mănăstirii Cocoş, dar părticele au fost dăruite şi bisericii din sat cu hramul "Sfânta Cuvioasă Parascheva". În ambele biserici din Niculiţel sunt pictate scene care îi reprezintă pe sfinţii martiri, iar în sfântul lăcaş ocrotit de Cuvioasa Parascheva este chiar o icoană aparte: la picioarele celor patru mucenici se află două vase cu rămăşiţele martirice ale celorlalţi doi mucenici găsiţi şi ei în criptă odată cu moaştele lui Camasie, Atal, Zotic şi Filip. Scena aceasta din biserica mare a satului a fost realizată de o doamnă din Niculiţel, după cum ne-a spus părintele de aici, Gabriel Onea. În Biserica Sfintei Parascheva de aici se păstrează şi primele racle, de argint, în care au fost aşezate moaştele după descoperirea din 1971.

Sfântul Atanasie le-a adus apa în sat

Frumoasă şi cutremurătoare este şi povestea bisericii vechi, delicată ca o bijuterie în piatră. Părintele Onea ne-a spus istoria ei. Un cioban aflat cu oile pe dealurile din jurul satului a descoperit că, în timp ce scrijelea cu băţul în pământ, acesta intra prea uşor într-un anumit loc. A scormonit mai tare să vadă ce este acolo şi a dat astfel de cupola vechii biserici. Au venit preoţii şi oamenii din sat, iar arheologii au început săpăturile. Astfel, a ieşit la iveală această bazilică. Se crede că ar fi una dintre cele mai vechi biserici păstrate pe teritoriul românesc. Când a fost dezvelită de tot pământul din jur şi au vrut să intre în ea, nu s-au putut deschide uşile nicicum. O femeie din sat spunea că preoţii şi oamenii s-au rugat atunci mult, "au făcut cetanie mare", invocând pe rând mai mulţi sfinţi. Când au spus: "Sfinte Atanasie cel Mare, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!", uşile s-au deschis. Iar părintele Onea spune că s-a auzit mai întâi "un vuiet ca de zmeu, care s-a lovit de dealurile din jur, iar dintr-o colină a izbucnit un izvor cu apă care curge de atunci neîncetat". Locuitorii s-au gândit atunci să facă o reţea de alimentare cu apă pentru patru sate învecinate, iar când să sape au dat de apeductele romane păstrate sub pământ, ceea ce indică existenţa aici a unei aşezări romane, dependente de cetatea Noviodunum, Isaccea de azi. Din izvorul ce curge prin minunea de atunci este asigurată astăzi apa curentă pentru acea zonă secetoasă.
Această frumoasă şi veche bazilică, ce a primit hramul Sfântului Atanasie, a fost frumos repictată în 1992 de Grigore Popescu, care a redat şi scena descoperirii osemintelor sfinte ale martirilor. În Bazilica "Sfântul Atanasie cel Mare" se fac slujbe duminica, prin rotaţie, de câte unul din cei patru preoţi ai satului.

Patru ierarhi, la Mănăstirea Cocoş
Prăznuirea Sfinţilor Martiri Zotic, Atal, Camasie şi Filip de la Niculiţel a început cu organizarea unei procesiuni religioase de la Mănăstirea Cocoş până la cripta martirică de la Niculiţel, unde au fost găsite moaştele sfinţilor acum 40 de ani. Procesiunea din ajunul sărbătorii, instituită pentru prima dată acum 10 ani, a fost condusă de IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Astăzi este oficiată Sfânta Liturghie de IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, alături de IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, PS Vincenţiu, Episcopul Sloboziei, şi PS Visarion, Episcopul Tulcii.
·  (Ziarul Lumina, Editia 4.06.2011, Articol de Madalina Oana Mihaila)



Cea de-a VI-a editie a Zilelor Medicale ale Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti se desfasoara in intervalul 28 – 30 iulie a:c., inclusiv, “ziua cea mai lunga” fiind cea de vineri- dupa cum ne-a informat ieri, in cadrul conferintei de presa de la Directia Judetana de Sanatate Publica,  binecunoscutul manager al spitalului moinestean, dr. Adrian Cotirlet. Practic, manifestarile au inceput inca de duminica, 24 iulie, cu o slujba arhiereasca speciala, oficiata de PS Visarion, Episcop de Tulcea, si de PS Ioachim, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului, la Biserica “Sf. Mare Mucenic si Tamaduitor Pantelimon” din incinta Spitalului Moinesti. A urmat un impresionant pelerinaj la chivotul cu moastele celor patru sfinti martiri de la Niculitel – Zotic, Atal, Camasie si Filip -, aduse special pentru acest eveniment de la Manastirea Cocos, din judetul Tulcea. (De mentionat ca aducerea unor sfinte moaste a devenit deja o traditie aici, la Moinesti, in 2008 fiind aduse moastele Sf. Pantelimon, de la Manastirea Durau, in 2009 – moastele Sf. Mare Mucenic Gheorghe, din Protopopiatul Harlau, iar in 2010 – moastele primilor sfinti cunoscuti pe teritoriul tarii noastre, Epictet si Astion -n.n.). Luni si marti au fost oficiate noi slujbe speciale – Sf. Liturghie, Sf. Maslu si Vecernia – iar miercuri, 27 iulie, a fost Ziua Hramului Bisericii, marcata de o noua slujba arhieresca; oficiata de cei doi inalti ierarhi; ajutati de un impresionant sobor de preoti.
 
(Ziarul Observator de Bacau, 26.07.2011, Articol de Stefan Olteanu)